„Barabule pe şparhat, găluşte în curechi şi pampuşte”, aşa ar arăta o masă delicioasă în Bucovina. Dacă nu aţi înţeles nicio iotă, este pentru că limba vorbită în judeţul Suceava este o combinaţie a graiului moldovenesc cu elemente ardeleneşti, dar şi nemţeşti sau rutene.
Leagăn al graiului moldovenesc şi nucleu al înfiinţării primei formaţiuni statale moldave, judeţul Suceava a ajuns acum să vorbească o limbă uşor aparte faţă de restul Moldovei.
Aşa cum au explicat cercetătorii Adrian Turculeţ şi Ion Horia Bârleanu, acest fapt se datorează în mare parte migraţiilor succesive şi numeroase ale populaţiilor din Ardeal către partea de nord-vest a Moldovei. Între timp s-au produs transferuri la nivelul vocabularului între alogeni şi localnici, rezultând un amestec cu un farmec aparte.
La asta s-au adăugat şi perioada de aproape 150 de ani, în care fosta provincie Bucovina s-a aflat sub ocupaţia Imperiului Habsburgic. Vocabularul localnicilor s-a îmbogăţit în această perioadă cu numeroşi termeni provenind din limba germană. În perioada ocupaţiei, numeroase localităţi din Bucovina au fost colonizate cu polonezi, ruteni, germani etc., şi aceste populaţi influenţând în oarecare măsură vocabularul localnicilor.
cir- mamaliga subtire
drot – sarma
pacioc – tigara
harbuz – pepene
chisleac -iaurt
o tzaruca – un pic
Șpelca = ac de siguranta
Bumbi = pastile, tablete / nasturi
Șprihet = plita
Ulcică = cana
Cucuruz = porumb
Cucuruz in Bucovina ? Niciodata ! Păpuşoi
Cucuruz nu are nimic în comun cu graiul dornean (bucovinean)
fandela- tigaie
pancioc = papuc de casa de iarna
strujean = cocean de porumb (tulpina de porumb)
sîtișca = strecuratoare
fandela-tigaie
glod=noroi
perja=pruna
si lista e luuunga…
Trapașcă-batator de covoare
vaservag-poloboc
scarjele-barabule pe sparhat
tulpan-batic
bolohan-piatra mare
chiparus-ardei iiute
chisleac-lapte acru
chisalita-dulceata fara zahar (acra)
poame-fragute
sclepenita-aschie
Bunica mea obisnuieste sa foloseasca si urmatoarele cuvinte:
toflici – șlapi
țâmțârim – cimitir
mingiri – plapumă
colibă – bucătărie de vară
curechi – varză
Salutari la toata lumea ! Iubesc cuvintele astea si sunt MANDRU ca sunt bucovinean !!! 🙂 O singura observatie legat de ce ati postat dv. : regionalismul „sarampoi” se foloseste cu sensul pe care l-ati explicat, doar ca nu in Bucovina (poate foarte rar)…acest cuvant este folosit in zona Modovei, in speciala in zona Bacaului si a Vasluiului. Zi buna sa aveti !
Na… câ amu’ ‘i amu’: „șarampoi” îs acii pari lungi șî groș’, din cari sî fac stâlchii di gard ori di pod ori di podeț. Șî sî nu mă contradzîcă cariva 🙂 cî eu numa’ di’acolu’s.
Șapâi dacî vre vrio cariva sî grăiscîă cum trebu’ sâ grăiască… da numa sî nu îș bată gioc.
Unele cuvinte sunt intradevar de neinteles, dar altele (harbuz, blid, bumbi, ulcica, cucuruz, glod) sunt foarte usor de inteles (si eu m-am nascut si am crescut in Bucuresti).
Sunt din Bucovoina si sincer nu am auzit de niciun cuvant care macar sa semene cu cele de mai sus.
Nu este bucovinean care sa nu fi auzit aceste cuvinte !!!
Ești bucovinean?. Să-ți traduc: pepene, castron-farfurie, nasturi, cană, porumb-păpușoi, noroi.
Andrei, de unde esti din Bucovina daca nu ai auzit nici un cuvant din cele de mai sus? Sunt cateva exagerari, dar nici unul?
Bocovoina poate dar nu din Bucovina….
Oghial – plapuma din lana
coltuni- ciorapi
papusoi-stiulete de porumb
spicnita-fusta
scarjele-cartofi pe plita
Culisear-facalet
carta/stergare-prosop
laicere-covoare
blid-farfurie
sap-sticla
laita-pat
tamburel-scaun
coparsau-acoperis
naframa-tulpan(batic)
Pestelca=sort de bucatarie
Tarnatz=stalp de la prispa
Donitza=galeata ptr muls vaca
Patlagele=rosii
Tzonc=cleste
Harletz=cazma
Ghizdele=marginile de la fantana
Leica=palnie
Rubashca=haina groasa
Jiletca=vesta, ilic
Bardaje=prune altoite
Cacadare=macese
Curtzubele=corcoduse
Pepeni=castraveti
Tzolinc=presh
Prostire=fata de plapuma „prostirea oghialului”
Hornoaica=gratar
Tingire=tava
Gaboace=tzeasta
Foraib=carlig
Scacitza=mojar din lemn, pentru usturoi
Roabă- tărăboanță, sufragerie- casceamare, caltaboși- chișcă, piftie- răcituri,
tintirim-cimitir
mat=pisoi
a miorlai=a mieuna
buleandra=haine
chiparus=arde
dah=acoperis de casa
ghe=dii!
leica=palnie
racituri=piftie
tinda=holiday
zolit=spalat cu sapun/lesie. Spalat prost.
chiparus=arde
tinda=hol
Napci – cartofi
Vidra – galeata
Alevinci – clatite
Zama – supa/ciorb
dah+ acoperisul casei
inghea- uite!, sperla- praful de pe drum, spenarlu- ac de siguranta, pomat- livada. raviza- agrisa
chirosti- coltunasi, cnedli- galusti cu prune, alisnichi- clatite, svartug- sort de bucatarie
Bleahut – bidon de aluminiu in care taranii isi dau laptele la colectare
Ulitura – Gaina
Vaservag – poloboc
Tzug- tren
blid- farfurie
gumaci-papuci de cauciuc(cizme taiate)
mai ce sunteti voi tati de BUIECI pe aici